Proiectul de Dezvoltare Instituțională

Școala Gimnazială ”Christiana” a luat ființă în anul 2012. În cadrul școlii, în momentul de față, funcționează programul ”A Doua Șansă”, pentru ciclul primar și secundar inferior. Acest program se adresează persoanelor care au abandonat școala de cel puțin patru ani, înainte de a finaliza clasa a VIII-a. Școala Gimnazială ”Christiana” a fost înființată cu scopul de a ajuta aceste persoane care se află în această situație pentru a se reintegra educativ. Această reintegrare educativă va susține, ulterior, o mai bună reintegrare profesională și socială. Limba de predare este limba română. Elevii înscriși la acest program provin în mare parte din medii defavorizate sau medii familiale deficitare. Personalul școlii este alcătuit din profesori specialiști, care au acceptat, pentru un timp, să facă activități de voluntariat.

Nivelul de învățământ la care face referire Planul de Dezvoltare Instituțională

Actualul PDI face referire la nivelul primar și nivelul secundar inferior pentru programul ”A Doua Șansă” din cadrul Școlii Gimnaziale ”Christiana”. Ambele programe de învățământ se adresează persoanelor care îndeplinesc criteriile de înscriere la programul ”A Doua Șansă”.

Definirea ciclului de viață al proiectului

Planul de Dezvoltare Instituțională este stabilit pentru o perioadă de 4 ani corespunzătoare anilor de studiu 2020-2024, atât pentru nivelul primar cât și pentru nivelul secundar inferior pentru programul ”A Doua Șansă”.

Argumentarea perioadei de viață aleasă

Perioada de timp aleasă este de 4 ani de zile deoarece atât cuprinde perioada de timp pentru un ciclu școlar, atât pentru nivelul primar cât și pentru nivelul secundar inferior. Evaluarea și organizarea activităților se realizează într-un mod mai potrivit dacă se ia în calcul perioada pentru un întreg nivel de școlarizare.

Scopul P D I

Scopul PDI este de a stabili modul în care se va dezvolta Școala pentru a putea oferi educație și formare profesională pentru persoanele care se încadrează la programul ”A Doua Șansă”. Pentru aceste persoane, școala își asumă să transmită informația necesară pe baza planului de învățământ specific și să formeze competențele de care elevii au nevoie pentru integrarea pe piața muncii și în societate. Planul de Dezvoltare al Șsolii Gimnaziale ”Christiana” va fi în concordanță cu politicile și strategiile locale, regionale, naționale și europene. Activitățile Școlii vor viza dezvoltarea permanentă atât a educabililor cât și a personalului didactic și auxiliar al școlii, iar pentru elevi se va avea în vedere în principal formarea competențelor de bază. În realizarea activităților școlare se va ține cont de nevoile și solicitările educabililor pe de o parte, iar pe de cealaltă parte a consiliului profesoral, a consiliulul de părinți, a organizațiilor locale și a celor comunitare. De asemenea se va ține cont și de nevoile specifice ale elevilor aparținând diferitelor minorități și celor cu cerințe speciale.

Ne asumăm ca prin activitățile programate să rezolvăm pentru persoanele înscrise în cadrul școlii și probleme legate de integrarea lor profesională și socială.

Pe lângă competențele de bază, se vor realiza și activități de dezvoltare a competențelor de integrare democratică și de educație interculturală.

Obiectivele P D I

Ne asumăm ca obiectivele PDI să fie stabilite pe baza nevoilor educabililor, nevoi care vor fi traduse în activități concrete. Acestea vor fi în corelanță cu politicile și strategiile locale, regionale, naționale și europene și vor fi legate de învățarea permanentă și formarea competențelor de bază ale elevilor.

Nr. Crt.	Domeniul funcţional	Obiective propuse	2020/ 2021	2021/ 2022	2022/ 2023	2023/ 2024
	CURRRICULUM ŞI VIAŢA ŞCOLARĂ	Realizarea şi aplicarea unui chestionar pentru cunoaşterea intereselor elevilor şi părinţilor pentru disciplinele opţionale;	x	x	x	x
Elaborarea programelor pentru disciplinele opţionale alese de elevi;	x	x	x	x
Proiectarea activităţilor extracurriculare şi cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de activitate nonformală.	x	x	x	x
	RESURSE UMANE	Participarea cadrelor didactice la programe de formare;		x		x
Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare şi asigurarea educaţiei de bază pentru toţi elevii;		x	x	x
Perfecţionarea cadrelor didactice privind managementul clasei;
Implicarea cadrelor didactice în activităţi de cercetare pedagogică în vederea elaborării de materiale metodice şi instrumente de activitate didactică (fişe, teste, etc);		x	x	x
Perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea calculatorului şi creşterea numărului de lecţii în Sistemul Educaţional Informatizat.		x
Realizarea de activități pentru personalul didactic pentru formarea de competențe pentru a lucra cu elevi de la programul ”A Doua Șansă”		x
	RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE	Asigurarea resurselor materiale optime pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ;	x	x	x	x
Asigurarea finanţării pentru activităţi de întreţinere şi dezvoltare a patrimoniului;	x	x	x	x
Procurarea de fonduri extrabugetare pentru achiziţionarea de materiale şi pentru acordarea de stimulente materiale şi premii pentru performanţe şcolare şi didactice.	x	x	x	x
Participarea ca parteneri la proiecte de finanțare naționale și europene.		x	x	x
Achiziționarea de resurse educaționale necesare derulării activităților educative	x	x	x	x
Identificarea de programe de finanţare externă şi scrierea de proiecte.		x	x	x
	RELAŢII COMUNITARE	Realizarea de proiecte de parteneriat cu autorități publice locale pentru promovarea programului și cu diferite firme pentru plasarea pe piața muncii;	x	x	x	x
Înfiinţarea a diferite cercuri educative și culturale;	x	x
Realizarea de campanii de strângere de fonduri.		x
	Dezvoltare instituțională	Deschiderea unor puncte de lucru în alte localități unde este nevoie de un astfel de program;		x
	Angajarea profesorilor	x	x
	Evaluarea externă				x

Fundamentarea PDI pe analiza contextului socio-economic

Cluj-Napoca s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creşterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX, se datorează în mare parte aşezării în localitate a populaţiei din mediile rurale adiacente.

Municipiul Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România cu o rată a şomajului de numai 3,3% şi 192.488 de salariaţi (mai 2011). Un rol deosebit de important l-au avut investiţiile în domeniul IT din ultimii ani, şi asta în detrimentul industriei și agriculturii care înregistrează un regres destul de substanţial. Alte ramuri economice importante în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi: învăţământul (Cluj-Napoca fiind unul din cele mai importante centre universitare din ţară), sănătate şi asistenţă socială, construcţii, comunicaţii, transport.

Cu toate că, din punct de vedere economic, municipiul Cluj Napoca se situează pe un loc de frunte în economia județului și a țării, în cadrul orașului și în jurul acestuia există o seamă de comunități defavorizate atât din punct de vedere social cât și economic. O parte din aceste persoane nu au pregătirea școlară obligatorie motiv pentru care integrarea profesională și socială a acestora este mai grea. Pe lângă persoanele din aceste comunități, mai sunt și alte persoane care sunt integrate social și profesional doar în parte. Sunt persoane care au un loc de muncă dar care, din cauză că nu și-au finalizat studiile școlare obligatorii, nu pot să se dezvolte profesional și social la capacitățile proprii. Prin programul ”A Doua Șansă”, încercăm să oferim acestor persoane posibilitatea de a se dezvolta din punct de vedere educativ și a dobândi competențele de care au nevoie pentru o mai bună integrare profesională, socială și educațională.

Fundamentarea PDI pe Planul Local de Acțiune pentru Învățământ

Conform datelor socio-economice furnizate pe bazaPlai (a se vedea Anuarul Statistic al României 2010/ cercetare statistică asupra locurilor de muncă vacante 2009) se observă o lipsă de personal în special pentru grupele majore de ocupații pentru activități cu pregătire medie, gen: agricultură, producție, construcții.

De asemenea se observă un număr crescut de șomeri la nivelul județului Cluj, în special în rândul persoanelor cu vârsta sub 25 de ani:17,7%, cu vârsta între 25-29 de ani un procent de 8,4%, iar cu vârsta între 30-39 de ani un procent de 23,8%. Se poate vedea de aici nevoia de educare și reconversie profesională astfel încât persoanele aflate în șomaj să fie pregătite pentru a putea ocupa locurile de muncă libere din economie. Dar pentru acest lucru este nevoie ca persoanele să aibă pregătirea școlară necesară și să dobândească competențele necesare ocupării locurilor de muncă.

Cauzele șomajului sunt multiple. Cele mai importante sunt legate de educație și nivelul acesteia. Cu cât o persoană are un nivel de educație mai scăzut, cu atât șansele de inserție profesională sunt mai mici iar riscul șomajului este mai mare. De aceea este necesar de a adapta programul de școlarizare la nevoile și la nivelul persoanelor active. De asemenea, o altă cauză a șomajului este rata crescută a abandonului școlar timpuriu. (România avea în în 2009 un procent de 16,6%; a se vedea Plai, Cluj)

Prin programul inițiat de Școala Gimnazială ”Christiana”, contribuim la creșterea calității vieții prin școlarizare, diminuarea șomajului și prin reintegrarea în sistemul de învățământ a persoanelor aflate în situația de abandon școlar. De asemenea, aceste persoane beneficiază de calificare într-o meserie ceea ce le oferă o mai mare șansă de integrare pe piața muncii. Prin acest program se contribuie la o mai mare bunăstare pentru persoanele școlarizate dar este și o contribuție economică prin contribuția la reducerea șomajului și deci aceste persoane din consumatori ai bugetului de stat devin contribuabili.

Trebuie să luăm în calcul și evoluțiile demografice ale țării și ale regiunii. ”Evoluţiile demografice scot în evidenţă necesitatea implicării unităţilor de învăţământ ca furnizori de formare continuă, pentru pregătirea grupei de vârstă de mijloc pentru cerinţele de competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii. Vor fi luate în considerare şi fenomenele de migraţie externă”. (PLAI 2014_2020 CLUJ_ANEXE revizuit octombrie 2013.rar\PLAI 2014_2020 CLUJ_ANEXE revizuit octombrie 2013\03_Anexe_cap_Profil_ec_demografie).

Fundamentarea PDI pe Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ

Conform Prai N-V 2016-2025 ”la nivel regional rata abandonului la nivel primar și gimnazial pentru intervalul de timp 2006/2007-2014/2015 este de 1,2%. Referindu-ne la mediile rezidențiale rata de absolvire este sensibil mai mare în mediul urban comparativ cu mediul rural pentru toate nivelele de școlarizare.

De asemenea, rata de părăsire timpurie a școlii este, la nivel național de 19,1%, iar pentru regiunea Nord-Vest este de 16,9%.

În ceea ce privește performanțele școlare, ”testarea PISA aplicată în 2009, 2012 și 2015 a scos în evidență că procentul persoanelor cu performanțe scăzute și a celor cu performanțe de vârf în citire” în ceea ce privește persoanele cu performanțe scăzute la citire, România s-a situat pe penultimul loc cu un procent de 38,7%.

Din identificarea acestor probleme reiese că este nevoie de ”Dezvoltarea unor instrumente financiare de sprijin care să permită participarea grupurilor vulnerabile la educație și formare”. (Ib) Pentru aceasta ar fi necesară începerea finanțării pentru fiecare persoană instruită și către școlile din sistemul particular de învățământ. Pe lângă aceasta, ar fi nevoie ca persoanele aparținând anumitor grupuri vulnerabile să fie susținute suplimentar în vederea abvolvirii cel puțin a învățământului obligatoriu.

Fundamentarea PDI pe analiza contextului cultural

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduieşte o serie de instituţii şi centre culturale şi educaţionale. Se remarcă existenţa a 2 teatre dramatice (Teatrul Naţional ”Lucian Blaga” şi Teatrul Maghiar de Stat), 2 opere (Opera Naţională şi Opera Maghiară de Stat), 2 teatre de păpuşi, 4 case de cultură (Casa Municipală de Cultură, Casa Universitarilor, Casa de Cultură a Studenţilor şi Casa Tineretului), Orchestra Filarmonică, reţeaua celor 6 muzee: de Artă, al Farmaciei, de Istorie a Transilvaniei, al Satului, Mineralogiei şi Zoologic. Un loc aparte îl ocupa Grădina Botanică, a 2-a ca importanţă în Europa, autentic tezaur botanic, cu un variat număr de plante, unele dintre ele foarte rare. Tabloul cultural clujean trebuie completat cu prezenţa celor 3 mari biblioteci: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Biblioteca Academiei şi Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”.

Formularea viziunii asumate de organizația furnizoare de educație

Viziunea Școlii Gimnaziale Christiana este ca fiecare elev să poată participa la procesul de educație și să fie educat în funcție de capacitățile, potențialul și opțiunea fiecăruia

Formularea misiunii asumate de organizația furnizoare de educație

Școala Gimnazială Christiana își asumă să educe persoane care se încadrează la programul ”A doua Șansă”.

Motivarea fezabilității PDI

Planul de dezvoltare al Școlii Gimnaziale ”Christiana” este unul fezabil deoarece am luat în calcul nevoile identificate în documentele oficiale la care am făcut referire și posibilitățile organizației de a realiza aceste activități.

Motivarea oportunității PDI

Planul școlii este un plan necesar deoarece este construit pe nevoi reale și propune soluții corecte pentru problemele identificate. De asemenea, acest program este oportun deoarece contribuie la rezolvarea problemelor de educație și participă la dezvoltarea socială.

Concordanța viziunii, misiunii și a țintelor strategice cu tipul organizației furnizoare de educație cu forma și nivelul de educație la care aceasta funcționează.

Țintele strategice stabilite pentru programul ”A Doua Șansă” se încadrează în misiunea pe care și-a asumat-o Școala Gimnazială ”Christiana”. Acestea se adresează atât nevoilor pe care le-am identificat la nivelul grupului țintă cât și comunității.

Etapele în realizarea PDI și principalele categorii de resurse utilizate pentru realizarea PDI

1. identificarea nevoilor elevilor sau organizației,

2. stabilirea acestor nevoi în cadrul comisiilor de specialitate,

3. stabilirea soluțiilor pentru nevoile identificate, atât la nivelul comisiei cât și la nivelul școlii,

4. adaptarea documentelor de organizare în funcție de nevoile identificate,

5. stabilirea indicatorilor de performanță,

6. realizarea activităților

măsurarea intervenției
stabilirea de concluzii și activități noi de dezvotare
Îmbunătățirea întregului proces de management al școlii

Motivarea necesității PDI.

Necesitatea Planului de Dezvoltare se arată prin faptul că acesta este instrumentel principal prin care se poate măsura și îmbunătății calitatea procesului de educație. Planul de Dezvoltare instituțională are ca scop dezvoltarea permanentă a calității școlii. Acesta se va realiza pe identificarea nevoilor elevilor și organizarea procesului de educație în funcție de aceste nevoi. De asemenea planul vizează identificarea indicatorilor de bază pentru fiecare categorie de acțiuni ale școlii și creșterea acestora pentru a rezolva nevoile elevilor și pentru a acumula competențele necesare personalului didactic.

Definirea unor ținte strategice pentru perioada de aplicare a PDI

Ţinte strategice

Ţintele strategice pentru dezvoltarea instituţională a Şcolii Gimnaziale ”Christiana” din Cluj Napoca pentru perioada 2020-2024 reprezintă soluţii propuse pentru rezolvarea optimă a problemelor identificate pe baza analizelor SWOT. Pentru clarificarea conceptuală şi metodologică sunt prezentate în continuare elementele de bază ale problemelor considerate prioritare la această dată şi ţintele strategice asociate. Formularea problemelor porneşte de la sinteza contextului favorabil (punctele tari ale domeniului), evidenţiază eventualele contradicţii şi analizează sintetic potenţialul impact al punctelor slabe şi ameninţărilor care conturează problema asupra misiunii asumate. Pentru ţintele strategice s-a căutat o formulare generală, dar care să evidenţieze scopul propus şi să aibă pertinenţa necesară la nivelul tuturor actorilor implicaţi.

Problema 1: Lipsa unui program ‚‚A Doua Şansă’’ pentru persoanele din anumite zone ale județului Cluj.

Asociaţia Christiana a luat ființă cu scopul de a contribui la rezolvarea problemelor comunităţii. Având în vedere faptul că Asociația derulează de 20 ani un proiect care se adresează elevilor cu risc de abandon şcolar şi cu diferite probleme şcolare, îsi propune să sprijine comunitatea locală prin derularea programului ‚‚A Doua Șansă’’ care să răspundă unor nevoi din comunitate. Din observațiile noastre am constatat faptul că în anumite zone din județul Cluj sunt multe persoane care nu au finalizat perioada de pregătire şcolară obligatorie și pentru care frecventarea cursurilor în Cluj Napoca este mai dificilă. Din acest motiv, aceste persoane sunt mult mai vulnerabile la eșec social şi integrarea acestora se realizează mult mai greu. Înfiinţarea unor noi puncte de lucru în anumite zone din județul Cluj ar ajuta nu numai persoanele care se află în această situaţie ci şi celelalte persoane care ar beneficia indirect de această instruire. Această Şcoală este o necesitate dictată de nevoile comunităţii locale. Pentru rezolvarea acestei probleme, propunem următoarea ţintă strategică pentru orizontul de timp 2020-2024:

Ţinta strategică 1: Dezvoltarea a noi puncte de lucru pentru programul ‚‚A Doua Şansă’’.

Problema 2: Nevoia comunităţii pentru rezolvarea propriilor probleme. Datorită anumitor probleme economice sociale şi de altă natură se inregistrează un interes scăzut din partea unor actori ai comunităţii pentru rezolvarea propriilor probleme. Din acest motiv Asociaţia Christiana urmăreşte implicarea în comunitate pentru a participa la rezolvarea problemelor acesteia cu scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii. Acest lucru se doreşte cu atât mai mult cu cât Asociaţia a acumulat experienţă în acest sens. Pentru acest lucru Asociaţia, pe lângă experienţa câştigată are şi resursele materiale şi umane necesare derulării acestor proiecte. De aceea propune următoarea ţintă strategică pentru 2020-2024:

Ţinta strategică 2: Implicarea în comunitate ca factor activ al strategiei de rezolvare a problemelor comunitare.

Problema 3: Experienţa scăzută în elaborarea şi gestionarea proiectelor educative propuse de diferiţi finanţatori. Cu toate că Asociaţia Christiana derulează proiecte din anul 1996 experienţa acesteia în derularea proiectelor cu finanţare externă este mai redusă. În decursul anilor au fost câştigate de către Asociaţia Christiana diferite proiecte de finanţare dar nu atât de multe încât să acumulăm o experienţă temeinică în acest sens. Ne propunem ca pentru îmbunătăţirea acestei situaţii să colaborăm cu persoane care au experiență în accesarea fondurile necesare derulării diferitelor activităţi care să contribuie la rezolvarea problemelor de care ne ocupăm. În acest sens, pentru rezolvarea acestei probleme, propunem, pentru perioada 2020-2024 următoarea ţintă:

Ţinta strategică 3: Dezvoltarea capacităţi instituţiei de elaborare şi gestionare a proiectelor cu finanţare externă.

Problema 4: Absenteism, motivare pentru studiu şi carieră. Problema eşecului şcolar este cauzată şi de lipsa de motivare sau motivare insuficientă pentru şcoală. Această lipsă de motivare se întâlneşte atât la elevi cât şi la părinţii acestora. Această lipsă de motivare este datorată şi faptului că unele persoane nu văd finalitatea actului educational. Pentru a stimula interesul şcolar al elevilor avem în vedere realizarea de activităţi atât pentru elevi cât şi pentru părinţii acestora, în cazul elevilor minori. Un mod de a-i motiva este şi prezentarea unor cazuri de succes care au urmat acest program sau care în trecut au fost în această situaţie. Se constată ponderea semnificativă a motivaţiei de tip extrinsec pentru studiu la toate nivelurile. Ca efect principal, motivaţia de tip extrinsec conjugată cu absenţa de la activităţile didactice determină lipsuri, adesea irecuperabile, în formarea competenţelor generale şi specifice prevăzute de programele şcolare. Absenteismul, motivaţia de tip extrinsec şi selectivitatea studiului nu se pot disocia de problematica orientării şcolare şi profesionale. Carenţele în cunoştinţele şi abilităţile elevilor au ca efect limitarea opţiunilor acestora de integrare profesională. Descurajarea şi combaterea absenteismului şi construcţia motivaţiei intrinseci presupun acţiuni consecvente şi de lungă durată asupra factorilor interni determinanţi. Pentru a orienta în mod efectiv şi eficient la nivel strategic rezolvarea acestei probleme complexe, într-o abordare pozitivă care vizează obţinerea de rezultate, se propune următoarea ţintă strategică pentru orizontul de timp 2020-2024:

Ţinta strategică 4: Îmbunătăţirea participării elevilor şi a părinţilor acestora (cantitativ şi calitativ) la activităţile didactice vizând atragerea şi motivarea şcolară.

Problema 5: Experiența scăzută în folosirea de metode şi tehnici de predare-învăţare şi evaluare specifice programului ”A Doua Șansă”. Şcoala Gimnazială ”Christiana” dispune de un personal didactic cu înaltă calificare şi cu experienţă în domeniul abandonului şcolar. Trecând dincolo de indicatori şi date statistice, se constată faptul că personalul didactic nu are experiență suficientă în munca cu persoanele de la acest program. Accentul în procesul educaţional este pus în foarte multe cazuri pe predare şi nu pe învăţare activă, pe transmitere de informaţii şi nu pe formare şi exersare de competenţe. A fi competent şi a avea capacitatea de a învăţa pe parcursul întregii vieţi sunt condiţii esenţiale pentru inserţia socio-profesională în societatea contemporană. Punând accent pe nevoia elevilor pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, ţinta strategică propusă pentru abordarea problemei identificate se poate formula astfel:

Ţinta strategică 5: Accent pe învăţarea prin metode didactice eficiente, interactive, centrate pe specificul elevilor acestui program.

Precizarea indicatorilor de realizare

Ţinta strategică	Indicatori de realizare	Modalități de evaluare a atingerii țintelor propuse	Bugetul pentru fiecare acțiune
Dezvoltarea a noi puncte de lucru pentru programul ‚‚A Doua Şansă’’.	Deschiderea a cel puțin 2 puncte de lucru Înscrierea a cel puțin încă 50 de elevi	Contracte de colaborare cu autorități publice locale Contracte de școlarizare	6000 lei
2. Nevoia comunității pentru rezolvarea propriilor probleme	Participarea la cel puțin 3 evenimente de promovare Promovarea programului ”A Doua Șansă”	Dovezi privind particiarea la activități (parteneriate, fotografii, adeverințe, etc) Dovezi privind participarea la activități de promovare (fotografii, adeverințe, etc)	300 lei 200 lei
3. Experienţa scăzută în elaborarea şi gestionarea proiectelor educative propuse de diferiţi finanţatori	Participarea în cel puțin un proiect cu finanțare externă Cel puțin 2 persoane să fie instruite cu privire la finanțările externe	Parteneriate și alte documente Contract de colaborare	1000 lei 1000 lei
4. Absenteism, motivare pentru studiu şi carieră.	Cel puțin 20 de elevi vor participa la activități de creștere a motivației pentru școală Cel puțin 10 părinți vor participa la activități de creștere a motivației pentru școală	Documente de participare, fotografii, etc. Documente de participare la activități	1000 lei 1500 lei
5. Experiența scăzută în folosirea de metode şi tehnici de predare-învăţare şi evaluare specifice programului ”A Doua Șansă”.	Cel puțin 5 profesori vor participa la cursuri de formare a competențelor pentru aceste program	Documente de participare	1000 lei

18. Analiza mediului socio-ecnomic

18.1. Analiza P.E.S.T.

Analiza factorilor politici

”Legea educaţiei naţionale” din 2011 aduce o seamă de noutăţi a căror aplicare va avea un impact puternic asupra procesului de învăţământ:

– școlile își vor defini principiile și valorile care le cararterizează, valori care au la bază opțiunile părinților și elevilor școlii.

– distribuirea responsabilităţii educaţiei copiilor între cadrul didactic şi părintele/tuturele legal al elevului prin încheierea contractului educaţional între şcoală şi părinte/tutorele legal al elevului care îl obligă pe cel din urmă să ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu.

– introducerea conceptului de ”portofoliu educaţional al elevului” şi aplicarea principiului „finanţarea urmează copilul”, în scopul de a stimula, pe de o parte, competiţia între diferiţii furnizori de educaţie şi de a permite, pe de altă parte, accesul tuturor copiilor la servicii de educaţie.

Alături de acestea, compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională, descentralizarea sistemului de învăţământ şi stimularea educaţiei permanente, rămân priorităţi ale politicilor publice privind educaţia.

La nivel judeţean, priorităţile politicii educaţionale ale M.E.C.T.S. sunt urmărite cu responsabilitate şi eficienţă, iar unităţile de învăţământ sunt consiliate şi monitorizate în implementarea acestei politici.

Analiza factorilor economici

Municipiul Cluj-Napoca se situează pe locul II în ierarhia naţională ca potenţial de polarizare, după capitală, influenţa acestuia manifestându-se asupra întregului spaţiu al Transilvaniei. Structura economică diversificată, piaţa de consum mare, creşterea constantă a volumului exporturilor au ca rezultat un indice de dezvoltare ridicat al întregii zone (categoria I). Balanţa comercială pozitivă a municipiului, nivelul exporturilor definitive fiind cu 2036.1 miliarde lei mai mare decât nivelul importurilor definitive.

Creşterea veniturilor totale ale municipiului de la an la an a avut ca şi consecinţă şi creşterea cheltuielilor pentru învăţământ. Se poate astfel constata o mai bună administrare a resurselor bugetare şi o preocupare crescută a Primariei prin Consiliul Local şi prin Administraţia Patrimonului Imobiliar pentru atribuirea de fonduri necesare bunei funcţionări a unităţilor de învăţământ din Cluj-Napoca.

Analiza factorilor sociali

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din România. Această situaţie este datorată faptului că s-au devoltat multe firme în domeniul IT iar numărul locurile de muncă sunt în continuă creștere. De asemenea afluxul investitorilor străini şi numărul mare de studenţi prezenţi în municipiu a alimentat acest fenomen. Aşa se face că piaţa imobiliară din Cluj Napoca este cea mai scumpă piaţă imobiliară din ţară mai ales la capitolul apartamente. Apariţia unei pături mijlocii a populaţiei, cu capacitatea financiară de a achiziţiona o locuinţă şi oferta scăzută de locuinţe a contribuit la creşterea preţurilor.

Veniturile scăzute ale multor familii, determină din ce în ce mai mulţi părinţi să-şi caute un loc de muncă în străinătate, în detrimentul educaţiei copiilor, care rămân în grija rudelor sau chiar singuri, încât ajung uneori la comportamente dăunătoare.

Analiza factorilor tehnologici

Din punct de vedere tehnologic se constată pe plan intern şi internaţional dezvoltarea tehnologiilor informatice şi de comunicare în toate domeniile. Cea mai mare parte a instituţiilor de învăţământ sunt dotate cu reţea de calculatoare performante, fiind conectate la Internet. Existenţa mai multor centre de cercetare în cadrul mediului universitar clujean oferă posibilitatea implementării unor tehnologii noi, dezvoltate de aceste institute de cercetare, pentru rezolvarea problemelor sociale şi economice ale cetăţenilor.

18.2. Diagnoza mediului intern

18.2.1. Starea actuală a resurselor umane

Elevi

Planul de şcolarizare.

Oferta de şcolarizare a Şcolii Gimnaziale „Christiana” este stabilită anual pe baza următorilor factori determinanți: numărul de cereri de înscriere în școală, numărul de clase aprobate în planul de învățământ, strategia locală de dezvoltare a serviciilor educaţionale, solicitările comunităţii locale şi resursele existente la nivelul unităţii de învăţământ şi la nivel local. Oferta educaţională a Şcolii Christiana cuprinde clase pentru nivelul primar şi pentru nivelul secundar inferior.

Structura claselor propusă pentru anul şcolar 2020 – 2021 este următoarea:

Învăţământ	Nivel	Număr de clase	Total
Primar	I	1	12
II	1	12
III	1	12
IV	1	12
Secundar inferior	I	1	15
II	2	30
III	1	15
IV	1	15
Total	9	123

În anul şcolar 2020 – 2021 estimăm înscrierea unui număr de aproximativ 123 de elevi, număr care va creşte în anii următori.

Personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

Cadrele didactice care lucrează în cadrul Şcolii Gimnaziale ”Christiana” sunt cadre cu o pregătire profesională foarte bună şi cu experienţă în predarea la clasă. De asemenea, cadrele didactice au experienţă să lucreze cu persoane aflate în situaţia de risc şcolar.

Sub aspectul pregătirii profesionale şi a calităţii prestație didactice, la nivelul personalului didactic al Şcolii Gimnaziale ”Christiana” se remarcă ponderea ridicată a cadrelor didactice cu gradul didactic I şi cu vechime în învăţământ.

Personalul didactic

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Disciplina predată	Statutul în şcoală
1	Precup Claudiu	Educație antreprenorială	Director
2	Blanari Călin	Istorie	Profesor voluntar
3		Matematică	Profesor voluntar
4	Mariaș Simona	Tehnologia informaţiei	Profesor voluntar
5	Pop Rodica	Științe	Profesor voluntar
6	Rusu Mariana	Prof. Înv. Primar	Profesor voluntar
7	Petruț Lioara	Educaţie plastică / Cultură civică	Profesor voluntar
8	Mih Codruța	Consiliere şi orientare vocaţională	Profesor voluntar
9	Silaghi Ioana	Lb. Română	Profesor voluntar
11	Pop Vasile	Geografie	Profesor voluntar
12	Derevici Liliana	Lb. Franceză	Profesor voluntar
13	Dicu Virgil	Lb. Engleză	Profesor voluntar

1.2.2.2.2. Personal didactic-auxiliar

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Funcţia	Studii	Vechime în muncă (ani)
1	Misarăș Vichi	Contabil şef	superioare	20
2	Cozlac Valentin	Secretar, informatician	superioare	7

1.2.2.2.3. Personal nedidactic

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Funcţia	Studii	Vechime în muncă (ani)
1	Mureşan Ana	Bucătar	medii	25
2

1.2.2.3. Analiza SWOT a domeniului „Resurse umane”

Mediul intern	Puncte tari: Ofertă de şcolarizare stabilă, conformă cu cererea comunităţii localePersonal cu nivel de calificare ridicat şi interes pentru perfecţionare şi dezvoltare profesională, incluzând un număr important de cadre-resursăRelaţii interpersonale echilibrate şi democratice	Puncte slabe: Finanțării scăzută pentru profesoriFormare insuficientă a personalului pentru cerințele specifice ale elevilor din program Experiență scăzută a profesorilor pentru munca cu persoane încadrate la ”A Doua Șansă”
Mediul extern	Oportunităţi: Existenţa resurselor necesare pentru educațieInteresul din partea instituțiilor responsabile cu educația	Ameninţări: Interes scăzut pentru a lucra în programul ”A Doua Șansă”Atractivitate scăzută a carierei didactice

1.2.3. Curriculum

Pentru învăţământul primar şi secundar inferior, planurile-cadru cuprind două componente: trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie pentru toţi elevii, şi curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ; se asigură astfel cadrul pentru susţinerea atât a unor performanţe diferenţiate, cât şi a intereselor specifice de învăţare ale elevilor.

Curriculumul în dezvoltare locală asigură cadrul pentru realizarea instruirii elevilor, în parteneriat cu agenţi economici, conform Standardelor de pregătire profesională.

Programa şcolară, stabileşte, pentru fiecare disciplină, oferta educaţională (obiective/ competenţe şi conţinuturi ale învăţării) propusă spre realizare în bugetul de timp stabilit prin planul-cadru, pentru un parcurs şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi locul disciplinei în planul-cadru de învăţământ.

Activităţile derulate anual pentru aplicarea Curriculumului Naţional la clasă includ în principal următoarele:

Documentarea privind planurile de învăţământ, programele şcolare în vigoare şi materialele pentru fiecare disciplină;
Studierea şi discutarea programelor şcolare în cadrul catedrelor;
Abilitarea curriculară prin participare la instruiri şi formări susţinute de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, Casa Corpului Didactic Cluj, alte instituţii abilitate;
Elaborarea şi aplicarea planificărilor calendaristice;

Secvenţa de curriculum la decizia şcolii se realizează prin intermediul Comisiei pentru curriculum – numită anual prin decizie internă, coordonată de directorul şcolii şi formată din reprezentanţii tuturor ariilor curriculare. Etapele parcurse anual în stabilirea curriculumului la decizia şcolii sunt:

Identificarea, la nivelul elevilor și a părinților acestora, activităților de interes;
Înregistrarea de către Comisia pentru curriculum a propunerilor de activităţi curriculare şi extracurriculare din partea elevilor și părinților acestora;
Evaluarea propunerilor şi elaborarea proiectului pentru curriculumul la decizia şcolii de către Comisia pentru curriculum;
Dezbaterea şi aprobarea ofertei pentru curriculumul la decizia şcolii la nivelul Consiliului de Administraţie (implicarea reprezentanţilor comunităţii locale) şi Consiliului Profesoral;
Elaborarea şi aprobarea schemelor orare pentru fiecare clasă în cadrul Consiliului de Administraţie.

În baza acestei proceduri interne, curriculumul la decizia Şcolii Gimnaziale ”Christiana” Cluj-Napoca va avea următoarele caracteristici:

Activităţi extracurriculare menite să răspundă mai bine nevoilor de dezvoltare ale elevilor
Capacitățile interne de rrealizare a acestor activități;
Evaluarea acestor activități cu nevoile și cerințele comunității;
Stabilitate în timp în privinţa unui număr de oferte specifice: formarea profesională, educaţia pentru receptarea valorilor naţionale şi universale, formarea şi exersarea competenţelor proprii;

Prin structura şi conţinutul curriculumului la decizia şcolii, se urmăreşte asigurarea unor deprinderi de comunicare pentru elevii din ciclul primar, a unei formări teoretice şi practice în profilul ales de fiecare elev şi, în egală măsură, formarea unor caractere personale.

În acest sens şcoala va stabili Curriculum la decizia şcolii după consultarea elevilor.

1.2.3.1. Analiza SWOT a domeniului „Curriculum”

Mediul intern	Puncte tari: Documentarea şi aplicarea corectă a Curriculumului Naţional la clasă Parcurgerea integrală a programelor şcolare pe bază de planificări adecvate; Utilizarea manualelor şi auxiliarelor curriculare aprobate; Elaborarea CDŞ prin consultare cu elevii şi cadrele didactice; Ofertă specifică de activităţi extracurriculare incluse în CDŞ; Elaborare de CDŞ în vederea orientării spre formarea şi aprofundarea competenţelor şi abilităţilor personale;	Puncte slabe: Accent pe abordarea teoretică Pondere redusă a materialelor auxiliare proprii la unele arii curriculare;
Mediul extern	Oportunităţi: Posibilitatea dezvoltării CDŞ vine în sprijinul dezvoltării abilităţilor şi competenţelor necesare integrării sociale; CDŞ permite valorificarea abilităţilor individuale; Ofertă de formare pentru abilitarea curriculară existentă la nivel local;	Ameninţări: Limite în resursele materiale, financiare şi informaţionale necesare Număr redus de manuale alternative

1.2.4. Starea actuală a resurselor materiale

1.2.4.1. Baza materială

Şcoala Gimnazială ”Christiana” funcţionează într-o clădire amplasată în municipiul Cluj-Napoca, Aleea Moldoveanu nr. 3. În scopul menţinerii imobilului la standardele corespunzătoare activităţilor de învăţământ, în fiecare an sunt efectuate lucrări de igienizare, reparaţii şi modernizări ale spaţiilor şcolare. Clădirea este racordată la:

Reţeaua publică de apă – canal;
Reţeaua publică de distribuire a energiei electrice;
Reţeaua publică de distribuire a gazelor naturale;
Reţeaua publică de telecomunicaţii;
Internet;

Spaţiile utilizate în procesul educaţional sunt următoarele:

Săli de clasă	7
Bucătărie	1
Sală de mese	1
Magazii	1
Sală festivă	1
Spălătorie	1
Sală profesorală	1
Birouri	5
Cabinet medical	1
Grupuri sanitare	3

Pe lângă aceste spaţii din clădirea proprie vom folosi conform parteneriatului încheiat laboratorul de informatică de la Școala ”Liviu Rebreanu” şi biblioteca Seminarului Teologic Liceal Ortodox din Cluj Napoca.

Geamurile şi uşile se încadrează ca dimensiuni în standardele uzuale asigurând o iluminare şi aerisire corespunzătoare, respectiv posibilitatea evacuării în caz de necesitate. Pardoselile sunt acoperite cu mochetă (birouri), tarchet (săli de clasă, coridoare și scări), gresie şi faianţă (grupuri sanitare, băi, cantină, şi coridorul de la parter). Clădirea este renovată în totalitate atât în interior cât şi în exterior.

Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier şcolar (bănci şi scaune şcolare), iar birourile administraţiei, cantina şi sala de mese sunt dotate cu mobilierul necesar desfăşurării activităţilor. Cabinetele şi laboratoarele sunt dotate cu aparatură şi material didactic. Instituţia dispune şi de instrumentele necesare efectuării reparaţiilor în regie proprie, precum şi de spaţiu de depozitare a materialelor necesare efectuării acestor reparaţii (situat la subsolul clădirii). Mobilierul şcolar precum şi celelalte dotări corespund în general standardelor din domeniu. Cladirea este dotată cu o centrala termică proprie.

Din veniturile proprii realizate de Asociaşia Christiana, a fost dotată cantina şi sala de mese cu aparatură şi mobilier pentru o bună funcţionare dar şi pentru a se încadra în normele de igienă impuse de către Direcţia de Sănătate Publică. Astfel, bucătăria este dotată cu 12 mese şi 48 de scaune pentru sala de mese, 2 maşini de gătit, 2 hote un robot de bucătărie oale de inox şi veselă.

1.2.4.2. Analiza SWOT (resurse materiale)

Mediul intern	Puncte tari: Bază materială corespunzătoare desfăşurării procesului de învăţământ; Reţea de calculatoare conectată la Internet; Biblioteca şcolară, cu fond bogat de carte; Personal cu experienţă în munca cu elevi cu risc şcolar;	Puncte slabe: Lipsa unei baze sportive adecvate; Lipsa propriilor laboratoare ;
Mediul extern	Oportunităţi: Posibilitatea de îmbogăţire a bazei materiale prin fonduri bugetare şi prin contribuţia donatorilor; Realizarea de proiecte de dezvoltare şcolară;	Ameninţări: Încetarea colaborării cu școlile partenere

1.2.4.3. Biblioteca

Pentru Şcoala Gimnazială ”Christiana” se va folosi biblioteca şi fondul de carte al Seminarului Teologic Liceal Ortodox din Cluj Napoca.

Spaţiul dedicat bibliotecii este constituit din 2 săli, una pentru primirea elevilor, şi una pentru depozit. Școala vine în întâmpinarea elevilor noştri cu următoarea ofertă:

Un număr de 14.800 de volume şi 12 titluri de reviste. Acestea constituie publicatii cu acces liber: dicţionare, enciclopedii, albume, filosofie, psihologie, religie, ştiinţe sociale şi politice, ştiinţe ale naturii, artă, lingvistică, literatură română şi universală, literatură pentru copii, geografie, istorie şi civilizaţie etc.
Acces liber şi gratuit la documente. Înscrierea se face pe baza buletinului de identitate şi a carnetului de elev.
Împrumut în sălile de clasă şi la domiciliu. Fiind o instituţie şcolară cu internat, sălile de clasă sunt considerate, după terminarea cursurilor, săli de lectură. Nu se împrumută la domiciliu: lucrări de referinţă (dicţionare, enciclopedii, albume de artă, atlase unicate etc.), publicaţiile aflate în fondul documentar şi ultimul număr din reviste. În funcţie de categoria de cititori, pot fi împrumutate cărţi şi publicaţii periodice (în afara celor rezervate pentru consultarea pe loc) pe diferite intervale de timp, conform regulamentului intern.
Access permanent la Internet pentru elevi şi profesori. Biblioteca dispune în prezent de 2 calculatoare – pentru baza de date a bibliotecii, respectiv pentru public. Este în curs de extindere reţeaua de date a bibliotecii prin implementarea noului program de înregistrare şi evidenţă electronice a fondului de carte, program ce va putea fi consultat de la orice calculator din şcoală conectat la reţeaua internă.

Dezvoltarea în continuare a Bibliotecii noastre vizează următoarele:

Deschiderea Bibliotecii Seminarului către persoane şi instituţii cu care sunt încheiate Protocoale de colaborate. Se are în vedere, stabilirea unui cadru instituţional pentru colaborarea cu bibliotecile din Municipiul nostru;
Constituirea bazei de date electronice a bibliotecii şi asigurarea accesului on-line la aceasta de la orice calculator conectat la reţeaua internă;
Implementarea proiectului Un leu pentru bibliotecă iniţiat deja, prin care se urmăreşte constituirea unui fond intern pentru achiziţionarea noutăţilor editoriale, a programului electronic de înregistrare şi evidenţă, şi perfecţionarea continuă a acestuia, precum şi alte dotări necesare bunei conduite a bibliotecii noastre.

Suplimentar la activitatea curentă a Bibliotecii Seminarului, ne impunem, prin colaborarea cu diferiţi profesori, iniţierea de activităţi de atragere a cititorilor şi de încurajare a lecturii în rândul acestora.

1.2.5. Resurse financiare

Caracteristica esenţială sub aspect financiar constă în fundamentarea, proiectarea şi execuţia corectă a bugetului de venituri şi cheltuieli, concomitent cu realizarea de venituri extrabugetare din activităţi de auto-finanţare şi sponsorizări.

Activităţile concrete care se vor derulate în domeniul resurselor financiare vor viza în principal:

Fundamentarea, realizarea proiectului de buget şi planificarea bugetului aprobat;
Execuţia bugetară conform prevederilor legale în vigoare;
Atragerea de sponsorizări şi donaţii;

Pentru Şcoala Gimnazială ”Christiana” – program „A doua şansă” repartiţia bugetului pe proiect va arăta după cum urmează:

1.2.5.1. Analiza SWOT a domeniului „Resurse financiare”

Mediul intern	Puncte tari: Resurse extrabugetare realizate din sponsorizări; Susținerea din partea Asociației Christiana;	Puncte slabe: Experienţă scăzută în realizarea şi implementarea de proiecte cu fonduri atrase de la bugetul de stat, respectiv din fondurile structurale;
Mediul extern	Oportunităţi: Interes din partea comunităţii locale pentru asigurarea de fonduri pentru astfel de proiecte şcolare; Firme interesate pentru școlarizarea unor angajați; Posibilitatea atragerii de fonduri de la bugetul de stat/comunitatea europeană pe bază de proiecte; Finanțarea ”per elev”;	Ameninţări: Limite în asigurarea resurselor financiare la nivelul necesar

1.2.6. Activităţi extracurriculare şi extraşcolare

Activităţile extraşcolare şi extracurriculare reprezintă atât completări aduse educaţiei oferită în cadrul activităţilor şcolare curente, cât şi modalităţi concrete de a interveni în organizarea şi ocuparea timpului liber al elevilor. La nivelul Şcoala Gimnaziale ”Christiana” din Cluj-Napoca, cele mai importante categorii de activităţi organizate şi desfăşurate pentru elevi în regim extracurricular şi extraşcolar sunt:

Meditații școlare pentru elevii care au lacune în pregătirea educativă;
Practica profesională. Activitatea este adresată cu predilecţie elevilor de la învăţământul secundar inferior. Încercăm să oferim locuri în care elevii să facă practică și să se dezvolte pentru o mai bună integrare profesională;
Activităţile extraşcolare de tip caritabil şi social sunt organizate cu sprijinul unor agenţi economici, care sponsorizează în bani sau, cel mai adesea, în produse; acţiunile vizează, pe de o parte, susţinerea persoanelor defavorizate social, iar pe de altă parte îndrumarea acstora către instituții specializate.

1.2.6.1. Analiza SWOT a domeniului „Activităţi extracurriculare şi extraşcolare”

Mediul intern	Puncte tari: Stabilitatea ofertei extracurriculare, fundamentată pe nevoi identificate la nivelul elevilor Organizarea de activităţi extracurriculare destinate completării educaţiei şi formării profesionale a elevilor	Puncte slabe: Distribuţie inegală a interesului la nivelul elevilor, diriginţilor şi părinţilor Deficienţe în desfăşurarea anumitor activităţi din cauza lipsei resurselor (umane şi materiale) necesare
Mediul extern	Oportunităţi: Susţinere din partea comunităţii locale (autorităţi publice, părinţi, alţi actori) pentru activităţile extracurriculare şi extraşcolare, în special cele care implică colaborarea cu comunitatea Existenţa unor oferte locale importante privind activităţile educative pentru elevi	Ameninţări: Limite în asigurarea resurselor financiare necesare organizării şi desfăşurării de activităţi extracurriculare şi extraşcolare

1.2.7. Relaţia cu comunitatea locală

În cazul de faţă, comunitatea locală este formată din elevi, familiile acestora, corpul profesoral, personalul auxiliar, agenţi economici, ONG-uri, reprezentanţii principalelor instituţii locale şi cetățenii în general.

Scopul derulării relaţiilor cu comunitatea locală este de a promova școala la nivelul comunității pentru a identifica persoanele care au nevoie să fie înscrise în program și facilitarea integrării elevilor în cadrul societăţii.

Elaborarea acestor programe revine personalului unităţii, care trebuie să fie documentat şi să cunoască:

a) zona din punct de vedere istoric, economic, social, politic, confesional etc.;

b) impactul amplasării şcolii asupra comunităţii locale;

c) structura politico-administrativă a comunităţii locale;

d) evenimentele importante din viaţa comunităţii;

e) obiceiurile şi tradiţiile locale.

Obiectivele relaţiilor cu comunitatea locală sunt:

a) de a identifica persoanele care au nevoie să fie înscrise în program;

b) de a identifica actorii care vor să se implice în dezvoltarea școlii;

c) de a sprijini integrarea elevilor în comunitatea locală;

d) de a atrage persoane cu calificare profesională şi calităţi morale corespunzătoare pentru a face parte din personalul şcolii.

Principalele mijloace recomandate pentru menţinerea relaţiilor cu comunitatea la un nivel optim sunt:

a) dialogul permanent cu responsabilii educaționali ai comunității;

b) participarea reprezentanților şcolii la evenimente importante din viaţa comunităţii – comemorări, aniversări, reuniuni, şedinţe ale consiliilor locale etc.,

c) invitarea membrilor comunităţii la evenimente importante din viaţa şcolii precum, Serbarea de început de an şcolar, Ziua Porţilor Deschise, 1 Iunie, diferite sărbători religioase şi laice etc.

d) editarea şi difuzarea de broşuri, pliante şi materiale de prezentare;

e) vizite ale elevilor în unităţi şi obiective economice, socio-culturale și de altă natură;

1.2.7.1. Parteneriatul şcoală-părinţi

Colaborarea şcolii cu elevii/părinţii se va desfăşura în baza unui contract încheiat între cele două părţi. Şcoala se obligă să asigure organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional cu respectarea indicatorilor de performanţă şi a standardelor de calitate specifice învăţământului preuniversitar, ţinând cont de nevoile individuale de dezvoltare personală şi profesională ale elevilor. În contract vor fi obligațiile fiecărei părți.

1.2.7.2. Parteneriatul şcoală-Poliţie

La baza acestuia va sta protocolul de colaborare încheiat între şcoală şi Poliţia Municipiului Cluj-Napoca – care va menționa conlucrarea în domeniul educaţiei civice a elevilor, prevenirea şi combaterea delicvenţei juvenile, a faptelor şi manifestărilor antisociale. Această conlucrare va permite asigurarea unui nivel ridicat al disciplinei.

1.2.7.3. Parteneriatul şcoală -Pompieri

Protocolul în baza căruia se va încheia acest parteneriat prevede conclucrarea dintre cele două insituţii pentru prevenirea şi combaterea incendiilor. În urma respectării regulilor de conduită în şcoala, nu vor avea loc incendii.

1.2.7.4. Parteneriatul şcoală -Comunitate

Eficienţa parteneriatului cu comunitatea are la bază promovarea unor valori, comune de altfel tuturor actorilor implicaţi în parteneriate educaţionale – cum ar fi:

– Respectarea principiilor și valorilor elevilor și a părinților acestora

– Asigurarea egalităţii şanselor în educaţie;

– Revigorarea spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare;

– Promovarea dialogului, transparenţei şi a comunicării deschise;

– Dezvoltarea cooperării şi a colaborării;

– Statuarea disciplinei şi a responsabilităţii;

– Orientarea şcolară şi profesională

1.2.7.5. Alte parteneriate

Școala Gimnazială ”Christiana” a desfăşurat şi desfăşoară parteneriate cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu o parte din Şcolile din Cluj-Napoca, cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu agenţii economici cu diferite instituţii şi persoane juridice şi cu comunitatea în general.

1.2.7.6. Analiza SWOT a domeniului „Relaţia şcoală-comunitate”

Mediul intern	Puncte tari: Interesul școlii de a-şi prezenta oferta educaţională Colaborare, în derularea unor proiecte cu ISJ Cluj, instituţii, ONG-uri, agenţi economici, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, etc; Interesul părinţilor pentru calitatea educaţiei; Interes din partea elevilor şi cadrelor didactice pentru o relaţie activă şi profitabilă cu reprezentanţii comunităţii locale;	Puncte slabe: Interes scăzut a unei părți din comunitate; Experienţă scăzută în realizarea de parteneriate şcolare;
Mediul extern	Oportunităţi: Interesul comunităţii pentru dezvoltarea unei unităţi de învăţământ care să contribuie la rezolvarea problemelor din comunitate; Existenţa unor oferte locale importante pentru elevi;	Ameninţări: Limite în asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare

1.2.8. Cooperare internaţională

1.2.8.1. Proiecte de cooperare internaţională autofinanţate

Având în vedere specificul activităţilor de integrare a persoanelor cu risc şcolar, școala are în vedere atragerea unor fonduri pentru derularea de activităţi specifice acestei categorii de persoane. În acest moment Asociaţia Christiana colaborează cu diferite Asociaţii din Germania și Olanda. Pe lângă activităţile desfăşurate în acest moment avem în vedere realizarea de activităţi cu instituţii care desfăşoară activităţi similare. Aceste colaborări au ca scop:

– învățarea din experiență

– transferul de bune practici

1.2.8.2. Analiza SWOT a domeniului „Cooperare internaţională”

Mediul intern	Puncte tari: Capacitate instituţională adecvată pentru susţinerea de proiecte de cooperare europeană; Experiență în organizarea de activităţi sepcifice;	Puncte slabe: Experienţă scăzută în scrierea proiectelor cu finanţare europeană;
Mediul extern	Oportunităţi: Organizații interesate de astfel de activități	Ameninţări: Limite în asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare

2.1. Opţiuni strategice

Ţinte strategice/ Opţiuni strategice	Opţiunea investiţiei în resursa umană	Opţiunea curriculară	Opţiunea financiară şi a dotărilor materiale	Opţiunea relaţiilor comunitare
1. Dezvoltarea a noi puncte de lucru pentru programul ‚‚A Doua Şansă’’.	Personal specializat pentru punctele de lucru nou înființate;	Dezvolatrea ofertei educaționale ținând cont de nevoile elevilor;	Obținerea finanțării ”per elev”; Colaborarea cu comunitatea locală;	Implicarea actorilor locali în vederea asimilării și susținerii programului de către comunitatea locală
2. Implicarea în comunitate ca factor activ al strategiei de rezolvare a problemelor comunitare.	Formare cadrelor pentru programul ”A Doua Șansă”	Identificarea nevoilor locale pe baza planurilor locale de dezvoltare	Stimularea comunității în vederea susținerii programului	Realizarea de parteneriate locale în vederea susținerii programului
	Formarea personalului pentru a lucra în proiecte cu finanțare externă	Nu este cazul	Asigurarea în buget a sumelor necesare formării personalului	Identificarea de parteneri locali pentru implementarea diferitelor proiecte
4. Îmbunătăţirea participării elevilor şi a părinţilor acestora la activităţile didactice vizând atragerea şi motivarea şcolară.	Formarea cadrelor didactice în vederea motivării pentru educație	Realizarea de activități pentru personalul școlii	Asigurarea în buget de sume necesare formării profesorilor	Implicarea actorilor sociali în vederea susținerii elevilor pentru a parcuge procesul de educare
5. Accent pe învăţarea prin metode didactice moderne.	Instruirea personalului didactic pentru folosirea de metode specifice	Activități de instruire a personalului	Asigurarea în buget de sume necesare formării profesorilor	Cooptarea actorilor sociali pentru transferul de bune practici

Existența elementelor de dezvoltare a unui învățământ incluziv

Școala Gimnazială ”Christiana” este pregătită să formeze educativ persoanele care se încadrează la programul ”A Doua Șansă”. Pe lângă activitățile de bază încercăm să oferim ajutor în funcție de nevoile elevilor pentru a nu influența negativ traseu școlar al acestora. Astfel avem în plan realizarea de activități care să ne ajute să ne dezvoltăm competențele necesare rezolvării acestor nevoi.

19. Cultura organizațională

Relația între persoane

Cultura organizațională a Școlii Gimnaziale ”Christiana” este una care se bazează pe valorile morale ale respectului față de persoana umană și mediu. În cadrul regulamentului de ordine interioară sunt stabilite limitele relațiilor dintre persoanele din cadrul școlii și atitudinea pe care trebuie să o aibă în general. Principiile care stau la baza acestor relații sunt bazate pe respectul față de valorile personale ale fiecărei persoane și valorile legate de mediu.

Climatul socio-afectiv

În cadrul școlii sunt interzice cu desăvârșire orice atitudini care pot genera consecințe negative atât în rândul elevilor cât și al personalului. Protejăm fiecare persoană, principiile și valorile acesteia.

Relația director-profesor, profesor-profesor-personal didactic/didactic auxiliar

Relațiile dintre conducerea școlii și personal precum și între personalul școlii sunt relaţii bazate pe respect și pe responsabilitate față de munca asumată. Nu sunt permise nici un fel de jigniri la adresa niciunei persoane.

Cadrele didactice cu vechime în școală/cadre didactice nou-venite

Cadrele didactice care sunt în cadrul școlii sunt în cea mai mare măsură cadre didactice cu vechime și experiență. Integrarea cadrelor didactice nou-venite în școală se realizează într-un mod firesc, cele cu experiență le asigură o bună integrare în echipa școlii.

Consiliul de Administrație/stil de muncă

Consiliul de Administrație se întrunește de câte ori este nevoie, dar cel puțin o dată la 3-4 luni. Consiliul este alcătuit din Directorul școlii, reprezentantul Asociației Christiana, un reprezentant al elevilor cu vârsta peste 18 ani, un reprezentant al părinților, doi profesori și un reprezentant al Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.

Relația între personalul școlii și părinți

Școala păstrează o legătură permanentă cu elevii/părinții elevilor pentru a găsi cele mai bune modalități de dezvoltare educațională a acestora. Profesorii vor avea întâlniri periodice cu părinții elevilor pentru a comunica perioadele de examinare, rezultate examenelor, sau pentru alte nevoi legate de procesul de formare educativ.

Relația cadru didactic-elev, elev-elev, etc

Cadrele didactice care predau în cadru școlii sunt persoane cu o capacitate altruistă. Profesorii sunt obligați să respecte principiile și valorile fiecărui elev și să nu le aducă nici un fel de știrbire acestora. De asemenea, elevii sunt datori să se respecte unii pe alții și în măsura posibilităților să își ofere sprijin.

Relația școlii cu comunitatea

Reprezentatnt comunitate	Rol	Program de colaborare/ protocol de parteneriat/ activitate de sprijin	Nivel de implicare	Probleme identificate
Părinți	Implicare în activitățile școlii, participarea la C A
Consilier local	Prezent în C A al școlii		Coordonare școală
Primărie	Actor social	Susținere
ONG-uri	Susținerea activității școlii	Parteneriat
Reprezentant al părinților în C A	Implicare în conducerea școlii

Strategie

Ținte strategice

20.1. Dezvoltarea a noi puncte de lucru pentru programul ‚‚A Doua Şansă’’.

20.2. Implicarea în comunitate ca factor activ al strategiei de rezolvare a problemelor comunitare.

20.3. Dezvoltarea capacităţii instituţiei de elaborare şi gestionare a proiectelor cu finanţare externă.

20.4. Îmbunătăţirea participării elevilor şi a părinţilor acestora (cantitativ şi calitativ) la activităţile didactice vizând atragerea şi motivarea şcolară.

20.5. Accent pe învăţarea prin metode didactice moderne, interactive, centrate pe specificul elevilor acestui program.

Grupuri țintă (beneficiari direcți/indirecți)

Ne dorim să organizăm diferite activități si cursuri de formare atât pentru elevi cât și pentru părinții acestora pentru a putea rezolva problemele școlare cu care aceștia se confruntă.

Direcții prioritare de acțiune

Domeniul	Direcții prioritare
Curriculum	Dezvoltare de activități pentru cultivarea competențelor elevilor în vederea unei mai bune integrări educative, profesionale și sociale
Resurse umane	Formarea profesorilor pentru a putea face față la nevoilor elevilor
Resurse materiale și financiare	Identificarea de surse de finanțare constante și sigure
Relația cu comunitatea	O mai bună informare a comunității cu privire la activitatea desfășurată pentru a putea identifica mai bine persoanele care au nevoie de acest program.

Rezultate prognozate

Pe termen scurt: școlarizarea elevilor prezenți și absolvirea a cel puțin 50% din aceștia.

Pe termen mediu: ceșterea numărului de elevi înscriți în program și deschiderea de noi puncte de lucru.

Pe termen lung: dezvoltarea programului și transformarea acestuia într-un model de bună practică.

Modalități de monitorizare și evaluare

La nivelul personalului: prin fișe de monitorizare și evaluare pentru toate activitățile asumate prin fișa de post și pentru atitudinea în general în cadrul școlii.

La nivelul elevilor: prin documentele de evaluare și prin documentele de analiză a rezultatelor în general.

La nivelul școlii: prin documente de evaluare a atingerii obiectivelor propuse și a indicatorilor de realizat.

Director,

Pr. Claudiu Precup